Prea multă seriozitate strică

de Viorel Apetrei, Snr. Trainer/ Managing Partner MTW Romania

Bahamas, februarie 2012

Na’ c-am zis-o şi p-asta! Cum aşa, într-o țară eminamente neserioasă, în care mulți încearcă să se fofileze atunci cȃnd vine vorba de treabă, lăsatul cu ochii în soare e la ordinea zilei, iar nerespectarea promisiunii este politică națională? Da, se poate ca unii oameni, cu potential mare, să se ia prea în serios, tot timpul, şi, în acest fel, să nu se poată dezvolta suficient de repede, iar progresul pe care ar trebui să-l determine, suflul  fresh de energie motivațională să le fie limitat. Cu cȃt eşti mai sus în ierarhia social-profesională, cu atȃt îți e mai greu să te distrezi, să te simți bine la serviciu, sau chiar şi acasă, tensiunea şi grijile sunt prea mari. Dar am întȃlnit şi mari directori, profesori sau medici importanți, pe care îi consider printre cele mai amuzante persoane cu care am interacționat vreodată. Cum ar fi dacă un chirurg şi-ar păstra tot timpul morga serioasă, concentrarea, şi ar afişa încărcarea dobȃndită în cazurile grele, poate chiar dramatice? “Desteptăciunea” se vede şi din spatele zȃmbetului larg sau din felul cum îi faci pe ceilalți să se simtă bine, nu trebuie neapărat să arăți tot timpul preocupat, prins în strategizarea sinergiei faptelor.

Să facem un test rapid, prima provocare.  Probabil că te consideri un om de valoare acolo unde lucrezi, şi e posibil să fie adevărat.  Dar îți place ceea ce faci, vii cu bucurie la serviciu, momentele de distracție autentică sau reprizele de rȃs mai fac parte din viața ta profesională? De multe ori ne luăm prea în serios, uităm să ne distrăm, să rȃdem, să ne simțim bine, împovărați de responsabilitățile de la serviciu şi de acasă. E tot mai greu, pe măsură ce avansăm în vȃrstă? Dacă ai putea să te vezi timp de o oră, atunci cȃnd te distrezi, te joci, “having fun”, ce ai spune despre tine? Nu trişa, gȃndeşte-te puțin.  Dacă ai putea să te vezi timp de o oră, atunci cȃnd te distrezi, te joci, “having fun”, ce ai spune despre tine? Mulțumit de rezultat? Perfect, cei care sunt mulțumiți sunt invitați să treacă direct la comentariile articolului, să ne spună cum reuşesc, ce secret au.

Toți am crescut sub sfatul părinților “Cȃnd te vei face mare, vei deveni un om serios, nu trebuie să te mai ții de prostii”. Frustrant? Viața e suficient de grea şi tensionată, de ce am vrea să ne-o facem şi mai grea? Am văzut direct sau am auzit istorii corporatiste cu manageri care participă la farse sau sunt ținta lor (mutatul maşinii parcate în subteran, inversarea receiverelor unei tastaturi wireless pentru a scrie pe ecranul colegului, prezentări cu surprize, etc), nu se supără cȃnd sunt loviți la baschet, rȃd la bancurile bune ale colegilor, chiar dacă nu sunt 100% “politically correct”. Unul dintre managerii cu care am lucrat, la care încă țin, povesteşte cu haz despre cum s-a trezit la o adunare corporatistă în costum şi cravată, deşi toți ceilalți purtau tricou şi panataloni scurți. La un alt “team building corporatist” am făcut revista internă cu poza fiecărui angajat pe copertă, evident, fiecare a primit revista lui. Numai unul dintre colegi a fost lăsat să creadă că este  “EL” pe coperta revistei distribuită tuturor şi a fost îndemnat să țină un speech de mulțumire, ca la Oscar. Se întȃmplă, în ambele sensuri; sumarizez ideea farselor cu o zicală neserios de înțeleaptă: “Cȃteodată eşti porumbelul, cȃteodată eşti statuia”.

Păstrează-ți spiritul viu şi o atitudine optimistă, încearcă să vezi elemente pozitive şi acolo unde ți se pare că sunt numai probleme. O comandă de la un client, venită pe ultima sută de metri, care se traduce în munca în echipă, în weekend, se poate transforma şi într-un prilej de sărbătorire a victoriei, sau o mică petrecere urmată de producerea mărfii sau a documentelor solicitate. Seriozitate pentru a livra un lucru de calitate, în rest e nevoie de atitudine pozitivă şi o inimă mare, pentru a face față efortului. O mică răceală, care te tine acasă, poate fi o posibilitate nesperată de a finaliza în linişte planurile pentru semestrul care urmează. Cui îi place să facă ordine în dulap, sau să dea cu aspiratorul? Nimănui, dar e mai uşor să termini “corvoada”, sau chiar distractiv, dacă îți pui căştile şi asculți tare muzica ta preferată.

Pentru managerul care vrea să fie lider, a doua provocare. De cȃte ori te abordează (cuvinte prea serioase, ar fi trebuit să scriu “te distrează”) un subordonat cu un banc, o glumă bună sau o întȃmplare hazlie de la client? Dacă vine la tine doar pentru “a raporta”, “a-ți cere aprobarea”, imaginea pe care o transmiți celorlalți este prea serioasă, mult prea serioasă pentru un mediu plăcut, motivational, de lucru. O greşeală a unui coleg sau subordonat, observată la timp, nu e deloc un dezastru, poate fi fun. Imaginează-ți ce ar fi trebuit să facă directorul de marketing atunci cănd a văzut propunerea unui product manager pentru organizarea “promoției semianuale de Crăciun”. Iată încă două anunțuri destresante, din SUA, pentru continuarea “neseriozității”: “Dinner Specials: Turkey, 2.35 $; Chicken or Beeef 2.25 $; Children 2$”, “Used cars. Why go elsewhere to be cheated? Come here first!”

Încearcă să te relaxezi, încearcă să te şi distrezi, s-ar putea să-ți placă. Acestea sunt “zilele bune” –“Pe vremea mea…” – de care o să ți se facă dor mai tȃrziu, şi la care nu poți să te mai întorci. By the way, am scris articolul acesta de la biroul din Bucureşti, cu vedere la Calea 13 Septembrie, dar întotdeauna mi-am dorit să pun lȃngă semnătura unui articol o locatie exotică. 🙂

P.S. Dacă acest articol a reuşit să-ți aducă o temă de gȃndire şi un moment de relaxare, trimite linkul şi altor colegi, sau share pe Facebook. Mulțumesc pentru sprijin.


This entry was posted in Fun and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


six × = 24